REQUIEM

Se destramase toamna, nu pot nici sa ma mir,

Decat să-mi spulber pasii, pe-alei de cimitir,

Misterele din ochi-ti, demult sau scuturat,

Eu am ramas in urma, sau tu te-ai departat?

Cand iarna se lasase, la fel ca-n orice an,

Ma ingropasem singur sub cel dintai troian. 

Viseaza revenirea-mi, chiar daca nu e vara,  

Voi adormi pe pragu-ti, poate chiar asta seara.

Cand iarna-ncet se duse, tu nu m-ai mai simtit, 

Cum ma scurgeam in picuri, din turturul topit. 

Ti-am spus adesea-n noapte ce mult eu te-am iubit,

Tu n-ai oprit nici viata, de ce m-ai fi oprit?

Se-ntoarce primavara, nu stiu ce-o sa se-ntample, 

Ramane iarna-n suflet si crivat pe la tample,

In intuneric astazi, ma leagan pe sub flori,

Cu vrabii inghetate, in croncanit de ciori......